Scurt istoric

Din punct de vedere istoric s-au extras date privind originea comunei Grădiştea din “Monografia localităţii”.

Greci a fost numele comunei până în anul 1934. Denumirea provine de la o străveche îndeletnicire, specifică zonei şi locuitorilor iniţiali care se ocupau cu negoţul de produse greceşti.

În primul pătrar al veacului al XIX-lea, procesul de colonizare pornit din Greci a continuat spre vest. Clucerul Ioniţă Trăsnea –zis si Greceanu pentru ca tatăl său comisul Constantin Trăsnea se căsătorise cu o membră a familiei Grecianu – vânzând partea lui de moşie lui Scarlat Grădişteanu – a stimulat deplasarea unor locuitori de peste lac şi din Greci în apropierea pădurii. S-a format o noua asezare, Grecii – Grădiştea, apoi Grădiştea. Proprietarul Scarlat Grădişteanu era mare vornic la 1821. Documentele îl prezintă printre boierii care au semnat supunere faţă de Tudor Vladimirescu şi printre personalităţile politice care au activat în perioada regulamentară.

De-a lungul vremurilor, în localitate au avut loc evenimente istorice marcante. Expresia cea mai complexă a rezistenţei ţăranilor aserviţi din satul Greci în perioada feudalismului dezvoltat a constituit-o participarea lor la răscoala populară din 1655, cea mai puternică ridicare la luptă a ţărănimii din Ţara Românească în Evul Mediu. Furia răsculaţilor, declanşată în ziua de 17 februarie (stil vechi) şi amplificată, în întreaga Muntenie ” s-a indreptat impotriva boierilor si domnitorului Constantin Serban. Au fost ucisi mai multi boieri, printre care si Draghici din Greci (Grecianu) fost vistier al doilea şi  mare sluger. Era o primă manifestare de intensă rezistenţă socială împotriva exploatatorilor medievali şi care le anunţă pe cele următoare.

Răscoala de la 1888 – revolta ţăranilor din Greci – Grădiştea a fost de o amploare mare. Răzvrătirea sătenilor a înspăimantat autorităţile care au trimis armata la Greci.