Prezentarea localitatii

MONOGRAFIA COMUNEI GRĂDIȘTEA

  PREZENTAREA GENERALA A COMUNEI GRĂDIȘTEA

Localizare

Comuna Grădiştea este situată în partea de nord – est a judeţului Ilfov, la cca. 30 km de municipiul Bucureşti, fiind străbătută pe directia V-E de DJ 101 Baloteşti – Fierbinti Târg şi CF Bucureşti – Urziceni, iar pe direcţia sud-nord de DJ 200.
Comuna Grădiştea este compusă din satele Grădiştea (reşedinţa de comună) şi Sitaru, iar din punct de vedere administrativ este amplasată pe teritoriul judeţului Ilfov.

Vecinii comunei Grădiștea sunt:

  • la Nord – comuna Nuci, judeţul Ilfov;
  • la Sud – comuna Petrăchioaia, judeţul Ilfov;
  • la Est  – orasul Fierbinţi Târg, judeţul Ialomiţa
  • la Vest – comuna Moara Vlăsiei şi comuna Dascălu, judeţul Ilfov.

Cadrul natural

Din punct de vedere al formelor de relief, comuna Grădiştea se situează într-o zonă de câmpie fragmentată de văi, cu terase locale, interfluvii largi şi netede, cu aspect de câmpuri ce coboară în pantă lină de la nord-nord-vest la sud-sud-est.

În trecut în această regiune se aflau vestiţii codrii ai Vlăsiei, cu multe resurse naturale.

Condiţiile de relief influenţează şi regimul hidric. Astfel, pe suprafeţele plane infiltrarea apei în sol se produce în conditii normale, fiind determinată de cantitatea de precipitaţii şi permeabilitatea solului.

Relieful mai influenţează şi regimul termic al terenurilor. Astfel, versanţii cu expunere sudică, cât şi cei cu expunere estică şi vestică se încălzesc mai mult şi sunt mai uscaţi decât cei cu expunere nordică.

Clima

Clima este temperat-continentală cu o medie anuală a precipitaţiilor de 460-500 mm.
Verile sunt calde, uneori toride şi deseori secetoase (cu temperaturi de peste 35°C), iar iernile sunt reci, cu zăpezi abundente, însoţite frecvent de viscole puternice.
Vânturile bat din direcţiile est şi vest si sunt orientate spre nord-est.

Apa

Din punct de vedere hidrologic există ape în subteran care asigură prin forarea de puţuri la adândime medie necesarul de apă potabilă şi de consum, iar la suprafaţă întâlnim Lacul Căldăruşani pe o întindere de 140 ha al cărui proprietar este Consiliul Local Grădistea.

Repere istorice

Din punct de vedere istoric s-au extras date privind originea comunei Grădiştea din “Monografia localităţii”.

Greci a fost numele comunei până în anul 1934. Denumirea provine de la o străveche îndeletnicire, specifică zonei şi locuitorilor iniţiali care se ocupau cu negoţul de produse greceşti.

În primul pătrar al veacului al XIX-lea, procesul de colonizare pornit din Greci a continuat spre vest. Clucerul Ioniţă Trăsnea –zis si Greceanu pentru ca tatăl său comisul Constantin Trăsnea se căsătorise cu o membră a familiei Grecianu – vânzând partea lui de moşie lui Scarlat Grădişteanu – a stimulat deplasarea unor locuitori de peste lac şi din Greci în apropierea pădurii. S-a format o noua asezare, Grecii – Grădiştea, apoi Grădiştea. Proprietarul Scarlat Grădişteanu era mare vornic la 1821. Documentele îl prezintă printre boierii care au semnat supunere faţă de Tudor Vladimirescu şi printre personalităţile politice care au activat în perioada regulamentară.

De-a lungul vremurilor, în localitate au avut loc evenimente istorice marcante. Expresia cea mai complexă a rezistenţei ţăranilor aserviţi din satul Greci în perioada feudalismului dezvoltat a constituit-o participarea lor la răscoala populară din 1655, cea mai puternică ridicare la luptă a ţărănimii din Ţara Românească în Evul Mediu. Furia răsculaţilor, declanşată în ziua de 17 februarie (stil vechi) şi amplificată, în întreaga Muntenie ” s-a indreptat impotriva boierilor si domnitorului Constantin Serban. Au fost ucisi mai multi boieri, printre care si Draghici din Greci (Grecianu) fost vistier al doilea şi  mare sluger. Era o primă manifestare de intensă rezistenţă socială împotriva exploatatorilor medievali şi care le anunţă pe cele următoare.

Răscoala de la 1888 – revolta ţăranilor din Greci – Grădiştea a fost de o amploare mare. Răzvrătirea sătenilor a înspăimantat autorităţile care au trimis armata la Greci.

În vremea marilor frământări ţărăneşti din 1907 autorităţile militare au supravegheat din timp pe ţărani, tocmai pentru a se evita repetarea puternicelor frământări din 1888. Cu toate acestea locuitorii din Greci-Grădiştea au actionat, utilizând noi forme de acţiune pentru susţinerea revendicărilor lor sociale. Ei au cerut îmbunătaţirea situaţiei lor materiale.

Turism

Obiectivele turistice ale comunei Grădiştea sunt:

  • Lacul Căldăruşani;
  • Mănăstirea Căldăruşani;
  • Schitul Sf. Niculae – Sitaru;
  • Biserica Măxineni (datând din sec. XIV).